Lacrimi de inger sau diavol? Cuvinte de safir sau de pelin? Ma zapacesc in toate acestea... si pot simti... ca sufletul imi lasa o urna cu sange, pastrat pentru mai tarziu, sa-mi aminteasca ca trecutul a fot creat din emotii... nemaiintalnite... contopite cu priviri salbatice si totusi calde... nu stiu ce sa fac, sa le prind sau sa le las? Sa privesc fisura zidului de unde rasare o lumina sau sa privesc in continuare pe fereastra o imagine data in reluare? Se spune ca trebuie sa-ti indeplinesti visul... dar de ce nimeni nu precizeaza ca si cosmarul este un vis?
P.S.: am ales sa le prind... si a durut...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu